Brâul de Mijloc 1B
3,00/5 (1 vot)




2006 vizualizări


  • Descriere
  • Jurnale/Parcurgeri (32)
  • Video (2)
  • Comentarii (0)
adăugat de Ad Min la data de 11.10.2014
editat de Andrei Badea la data de 08.05.2019

Caracteristici generale


Grad clasic: 1B
Tip: Traseu alpin

 alt 
Cazare: Refugiul Speranţelor
Durată parcurgere: 4 - 5 ore
Stâncă:
Calitate asigurări:
Nr asigurări:
Privelişte:
Frecventat:

Sumar

Acces PNPCTraseu medaliatFantastic

Descriere traseu

Brâul de Mijloc începe din Padina lui Călineţ, străbate cea mai frumoasă parte a versantului nord-vestic, intersectând la 1890 m altitudine traseul turistic pe “La Lanţuri”, şi continuă, încingând şi versantul vestic până sub Peretele Central, în zona Marelui Grohotiş. Din acest loc, el continuă, dar se numeşte Brâul Roşu. Lungimea Brâului de Mijloc, orientarea uneori greoaie din cauza numeroaselor hăţaşe de capre conturate prin jnepenişuri şi lipsa unor cabane apropiate unde să se poată înnopta la înapoiere ne-au determinat să împărţim traseul în două părti. Partea2


Din Padina lui Călineţ, unde am ajuns, coborâm scara de fier şi hornul final, ne abatem imediat la dreapta, străbătând vegetaţia de pe coastele muntelui. Poteca, bine conturată, coboară o mică porţiune şi apoi urcă susţinut până într-o şa punctată de jnepeni şi molizi înalţi (1 700 m). Din şa, hăşaşul coboară pe o pantă foarte înclinată, ajungând înjgheabul îngust şi bolovănos. De aici, către stânga (în amonte), se desprinde poteca spre Vâlcelul Caprelor.

În dreptul lui, Brâul de Mijloc formează o denivelare şi comportă pentru continuarea traseului un urcuş în diagonală de 20 m prin grohotişul vâlcelului. Abătându-ne apoi la dreapta, depăşim un mic contrafort şi, conduşi de hăţaş, străbatem pe o distanţă mai lungă desişul unei păduri de jnepeni, traversând şi scocul uşor înierbat al unei viroage. Curând coborâm într-un loc cu perspectivă mai largă. Către dreapta, în vale, peste negrul pădurii, vedem unda argintie a Bârsei Mari. După o vreme întâlnim o săritoare de 3 m şi o coamă de piatră, de pe care coborâm în grohotişul îngrămădit pe scocul unui vâlcel mai larg (1687 m). Chiar pe firul lui se desprinde către dreapta, în coborâre, poteca spre Brâul de Jos. Noi, conduşi de hăşaş, neglijăm traseul variantă şi urcăm pe firul cu grohotiş circa 35 m diferenţă de nivel; apoi ne orientăm către dreapta spre câteva tufe de jnepeni. Depăşind bariera acestora şi o zonă bolovãnoasă, ajungem pe linia de cumpănă a Muchiei dintre Ţimbale. Continuând parcursul, trecem când pe sub pereţi înalţi, când prin desişul pădurii de răşinoase, depăşind mici denivelări produse de câteva creste desprinse din coasta muntelui către nord-vest. Ultima porţiune, înierbată, sfârşeşte în ulucul adânc al Văii Podurilor care, urmată în amonte, ne conduce pe Creasta Nordică a Pietrei Craiului.

Reluând traseul, urcăm susţinut pe versantul stâng al Văii Podurilor până în trecătoarea Termopile, mica portiţă de trecere din Valea Podurilor pe Brâul de Mijloc. Imediat îndreapta trecătorii se desprinde în coborâre un hăţaş care face legătura cu Brâul de Jos spre Poiana Coţofenei - cabana Plaiul Foii. După 180 m intrăm în bazinul văii Vlăduşca, unde întâlnim unul din firele ei de obârşie, denumit Vâlcelul Colţilor Gemeni. Ceva mai jos traversăm alt vâlcel cu înfăţişare asemănătoare, dincolo de care urcăm şi apoi coborâm în valea Ciorânguţei sau Ciorânga Mică.

Pentru a continua traseul, urcăm pe grohotişurilede pe firul Ciorânguţei 80 m, până sub “Săritoarea cu Bolovan”, care închide firul în amonte. Pe dreapta văii enţionate putem privi, înălţat deasupra noastră, Colţul Mare, turn străbătut pe verticală de traseul Sângele Voinicului. De sub ,,Săritoarea cu Bolovan” ne orientăm la dreapta, înaintând de-a coasta circa 40 m, apoi coborâm o distanţă de 20 m, traversăm un umăr de piatră şi pătrundem într-o zonă mai deschisă a văii Vlăduşca, care-şi are firele de obârşie răzleţite în evantai până sub linia Crestei Nordice a Pietrei Craiului. Fără să fie prea greu, traversăm de-a coasta pe sub pereţi, şi după circa 150 m, socotiţi de la umărul de piatră, întâlnim, venind din dreapta în urcuş pe un vâlcel, hăţaşul care face legătura între Brâul de Jos, extrema dreaptă, şi Brâul de Mijloc.

Conduşi în lungul brâului de hăţaş şi de marcajul cruce verde, intersectăm la mică distanţă un nou vâlcel. Din acest loc urcăm susţinut către o coamă înierbată şi presarată cu molizi, jnepeni şi rododendroni, unde decorul se schimbă. În urmă au rămas pereţii şi turnurile ridicate pretutindeni, în faţă apar creste ascuţite dispuse în numeroase planuri.

Urmează o porţiune mai deschisă, brăzdată de afluenţii văii Vlăduşca. Albiile lor pline cu grohotiş, dar mai ales depăşirea crestelor ce le despart, prezintă uneori pasaje de căţărare elementară. Cel mai înalt obstacol întâlnit este de circa 20 m. Escalada lui sfârşeşte pe un promontoriu. În continuare, hăţaşul brâului ne conduce către stânga, urmând pe o mică distanţă promontoriul. Apoi coboară, încingând de-a coasta un amfiteatru şi în final urcă, lăsând deasupra şi foarte aproape grota “La Ulcior”. (În interiorul grotei, drumeţii însetaţi găsesc apă bună de băut.) Curând ajungem într-o şa, din care, semnalat şi de o săgeată, se desprinde către dreapta poteca, care conduce pe traseul Anghelide la cabana Plaiul Foii. De la ramificaţia pe traseul Anghelide, hăţaşul Brâului de Mijloc străbate o zonă mai aridă. El traversează cinci umeri de piatră ridicaţi între patru vâlcele şi ajunge în faţa marelui bazin deobârşie al Şpirlei Superioare (1945 m alt.). Din acest loc vedem în stânga sus conturul Căldării Ocolite, sprijinită de contrafortul Colţilor Răi. Încingând zona de sub Căldarea Ocolită, hăţaşul brâului traversează firelede obârşie ale Şpirlei şi muchiile care le despart, sfârşind la 1890 m altitudine, într-un punct pe unde trecetraseul ,,La Lanţuri”, marcat cu bandă roşie.
Surse informaţii
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, 1984

Acces şi retragere

Durată acces: 2 ore

Poze


alt

Descoperă detalii despre acest traseu de la cei care l-­au parcurs


Jurnale



alt

Useri care au parcurs traseul


Lucian Apostu - 01.01.1900, Vara
Ad Rian - 01.01.1900, Vara
Hotul - 01.01.1900, Vara

Vezi video-uri cu traseul realizate de cei care l-­au parcurs


Film - Adelin Udeanu - 23.03.2017

Film - Adelin Udeanu - 23.03.2017

Hartă



Echipament


alt

Comentarii