Descriere traseu În cursul primei L.C., din talvegul acoperit cu stâncării şi bolovăniş (uneori acoperit până vara târziu cu zăpadă) care pătrunde în unghi până la baza peretelui, ne abatem la dreapta, escaladând, în parte, pe o distanţă de cca. 35 m, o înlănţuire de obstacole dispuse în trepte, iar cu ajutorul unui piton, un pasaj surplombant, după care ne regrupăm.
Din acest punct se desprind în sus două fisuri largi; urmând fisura din dreapta (a 2-a L.C.), trecem peste obstacolele ei prin escaladă liberă (35 m), după care ne regrupăm.
La cca. 3 m de la pornirea în cea de a 3-a L.C. întâlnim un pasaj ce surplombează, pe care-l trecem cu ajutorul a 2 pitoane; traversăm apoi cca. 3 m spre dreapta, după care, urmând o fisură deschisă, ne căţărăm prin ramonaj până la capătul celor 40 m de coardă, regrupându-ne apoi pe o platformă înierbată.
În continuare (a 4-a L.C.), escalada urmează cca. 20 m un pasaj de o înclinaţie mijlocie ce se continuă cu un horn adânc, prin care ramonăm, iar pe o platformă situată la 40 m de la pornire ne regrupăm din nou.
Pentru continuarea escaladei (a 5-a L.C.) avem din acest punct mai multe posibilităţi; vom urma traseul central, ale cărui obstacole sunt eşalonate pe o faţă ce surplombează pe primii 20 m de câteva ori şi ia sfârşit printr-un horn foarte înclinat, în care sunt fixate 3 pitoane de asigurare; în partea superioară a hornului întâlnim prima fereastră de pe traseu prin care pătrundem, iar dincolo de ea ne regrupăm.
A 6-a L.C. ne dirijează uşor către dreapta, trecând printr-un ultim horn, în lungul căruia întâlnim o a doua fereastră; de aici, înaintând prin bolovănişuri ce se dislocă cu uşurinţă, ieşim la creastă.
Surse informaţii Bucegi Turism Alpinism ed 2 - Emilian Cristea, N. Dimitriu, 1964
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, 2000
|