Pe 19.10.1933 se năştea Matei Schenn.

Hornul Central 2B
4,00/5 (1 vot)




1978 vizualizări


  • Descriere
  • Poze (2)
  • Jurnale/Parcurgeri (6)
  • Comentarii (0)
adăugat de Ad Min la data de 01.10.2014
editat de Adi Min la data de 19.08.2016

Caracteristici generale


Grad clasic: 2B
Tip: Traseu clasic

 Sursă: Andrei Badea 
Orientare: N
Lungime: 3 LC
Altitudine: 2050 m
Înălţime: 150 m
Durată parcurgere: 2 ore
Stâncă:
Calitate asigurări:
Nr asigurări:
Privelişte:
Frecventat:

Sumar

PitoaneAsigurări mobileDiedruPitoane şi ciocan

Premieră şi reparații

Premieră: Niculae Comănescu, Ion Şincan
Dată: 1934


Descriere traseu

Având aspectul unei spintecături rectilinii care împarte simetric faţa nordică a Colţului Mălinului, Hornul Central prezintă cel mai direct şi mai bine individualizat dintre traseele ce leagă obârşia Văii Seci cu Brâul Mare al Coştilei. Două praguri orizontale, care intersectează la distanţe aproape egale linia de escaladă a hornului, separă cele trei porţiuni distincte ale traseului, formate din: fisura inferioară, de cca. 35 m înălţime şi de o înclinaţie de cca. 60°, porţiunea centrală, de aspectul unui horn îngust şi uşor surplombant în partea finală, şi, în sfârşit, porţiunea superioară, de un aspect aproape similar, şi care ia sfârşit sub Colţul Mălinului.

De la baza peretelui şi până la înălţimea platformei imediat superioare, traseul primei L.C. se escaladează cu uşurinţă de-a lungul unei fisuri înguste, săpată în trepte şi de o înclinaţie mijlocie. Deasupra primei platforme, care încinge faţa nordică pe toată desfăşurarea ei, formând un excelent loc de regrupare, peretele din stânga devine convex şi lipsit de prize, pe o porţiune de câţiva metri, în timp ce fundul hornului apare uşor surplombant.
Escaladăm acest prim obstacol mai dificit, asiguraţi în piton, după care, un pasaj de dificultăţi similare şi două trepte succesive, verticale, sunt trecute printre pereţii tot mai apropiaţi ai hornului.

A 2-a L.C. ia sfârşit, după o înălţime de cca. 30 m, pe o platformă largă, unde ne regrupăm. Din acest punct escalada continuă printr-un canion foarte îngust şi uşor înclinat, care se termină sub două dale verticale, surplombante şi paralele.

Strecurându-ne printre ele, prin ramonaj (a 3-a L.C.), ajungem curând sub o boltă foarte proeminentă, a cărei trecere ne obligă să ieşim pe faţa peretelui orizontal şi apoi în sus. Depăşind şi acest pasaj dificil, înclinaţia hornului se atenuează, iar ascensiunea ia sfârşit pe platforma de o suprafaţă restrânsă a colţului.
Surse informaţii
Bucegi Turism Alpinism Ed. a 2-a, rev. şi adăugită - Emilian Cristea, N. Dimitriu, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1964; 
Trasee alpine în Carpaţi - Walter Kargel, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1976;
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, Bel Alpin Tour, Bucureşti, 2000
Poză - Andrei Badea - https://get.google.com/albumarchive/116625059267985636704/album/AF1QipPAHU7ns2z1rXhJXlAzlGM-QBXhfWN_YrKeJT3S?source=pwa

Topo

Topo

Hornul Central

Poze


Sursă: Andrei Badea

Descoperă detalii despre acest traseu de la cei care l-­au parcurs


Jurnale & referinţe



Sursă: Andrei Badea

Useri care au parcurs traseul


Victor Anica - 02.07.2016
- 02.07.2016
Adi Min - 27.07.2013, Vara
- 27.07.2013
LauraB - 27.07.2013, Vara
- 27.07.2013
Eugen Popescu - 01.08.1980, Vara
- 01.08.1980

Vezi video-uri cu traseul realizate de cei care l-­au parcurs


Hartă



Echipament


Sursă: Andrei Badea

Comentarii