Astăzi se împlinesc 67 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Hans Gora. Pe 28.11.1928 se năştea Eugen Seracin.

23 August 6B
0.00/5 (0 voturi)




1356 vizualizări


  • Descriere
  • Poze (2)
  • Hartă
  • Comentarii (0)
adăugat de Ad Min la data de 16.09.2014
editat de Adi Min la data de 13.09.2019

Caracteristici generale


Grad clasic: 6B
Tip: Traseu clasic

 23 August 
Orientare: S
Lungime: 9 LC
Durată parcurgere: 6 - 7 ore
Stâncă: 
Calitate asigurări: 
Nr asigurări: 
Privelişte: 
Frecventat: 
Cele mai bune luni:
IANFEBMARAPRMAIIUNIULAUGSEPOCTNOVDEC

Sumar

PitoaneAsigurări mobileSurplombăTraversareFisurăHornIarbăPericulosnepracticabil/distrusPitoane şi ciocan

Premieră şi reparații

Premieră: László Karácsonyi, Matei Schenn, Aurel Irimia
Dată: 1959


Descriere traseu

Dintre itinerariile stabilite în Peretele Sudic al Clăii, Traseul "23 August" prezintă cel mai accentuat grad de dificultate, dat fiind lungimea parcursului, precum și numeroasele lui obstacole, între care un pasaj de traversare a unei mari plăci din gresie, extrem de dificil.

Prima L.C. începe din Brâul de Sus, intrarea pe traseu fiind situată la cca. 35-40 m în stânga şi mai jos de punctul în care peretele formează, printr-o schimbare bruscă de direcție, o muchie masivă şi foarte înclinată, între Fața Comorilor şi Fața dintre Strungi. Aici putem remarca, în dreapta, platforma care a adăpostit tabăra alpiniştilor în timpul primelor escalade efectuate în acest perete.

În cursul primei L.C. urmăm linia unei fisuri întrerupte de praguri uşor înierbate şi pe alocuri proeminente. După 10 m vegetația se răreşte; în continuare, escaladăm o fisură uşor surplombantă şi înclinată către stânga până la înălțimea unui prag barat de o surplombă, peste care trecem direct. Dincolo de acest obstacol ne regrupăm.

Urmând, de aci, linia de cea mai mare pantă a peretelui (a 2-a L.C.), ne cățărăm de-a lungul unei spălături cu prize solide; cu ajutorul pitoanelor, fixate pe traseu, trecem apoi o surplombă, iar dincolo de aceasta întâlnim un prag de regrupare.

În cea de a 3-a L.C. urcăm prima jumătate a unui obstacol, un diedru, efectuăm apoi o traversare de 3 m spre dreapta, iar în continuare ne cățărăm pe linia de cea mai mare pantă, până la înălțimea unei platforme, unde ne regrupăm.

Pe desfăşurarea celei de a 4-a L.C. escaladăm inițial o placă înaltă de cca. 6 m; dincolo de aceasta urcăm o fată uşor înierbată până în punctul din care putem efectua o traversare către dreapta. Ajungem, astfel, în interiorul marelui horn, ce spintecă peretele în zona de curbură dintre Fața Comorilor şi Fața Strungilor.

În cea de a 5-a L.C. escaladăm prin ramonaj, marele horn acesta este blocat în partea superioară de un pasaj surplombant deasupra căruia urmează o fisură deschisă, în care ne regrupăm.

Urcând ușor în diagonală către dreapta (a 6-a L.C.), ajungem după un parcurs scurt într-o fisură largă; o urmăm cca. 30 m, după care ne regrupăm într-un punct foarte expus, la capătul unui prag de gresie.

A 7-a LC. se desfăşoară, în traversare către dreapta, de-a lungul unei plăci de gresie ce trece pe sub tavanul unei surplombe. Lipsa unei fisuri, pentru fixarea unor pitoane sigure, precum şi înălțimea la care se efectuează traversarea fac ca acest pasaj ce nu depăşeşte 5 m să constituie cel mai dificil punct de pe traseu.

După regrupare urmăm, în cursul celei de a 8-a L.C., pe linia de cea mai mare înclinație a peretelui, o serie de pasaje alcătuite din gresii, eșalonate în lungul unei noi fisuri. Cățărarea pe prizele nesigure a două surplombe ce le întâlnim pe această porțiune se termina pe o mică platformă.

A 9-a L.C. prezintă un parcurs sinuos, de-a lungul unei fețe înclinate şi cu prizele friabile, care conduce în final, spre dreapta, pe o platformă, unde efectuăm o nouă regrupare.

Următoarele două L.C. (a 10-a şi a 11-a) sunt lipsite de obstacole. Ele se desfăşoară peste fețele ierboase şi, în parte, acoperite cu pâlcuri de jnepeni, ce sfârşesc pe Muchia Clăii Mari, care, urmată spre vest, conduce în Șaua Clăii.
Surse informaţii
Bucegi Turism Alpinism ed 2 - N. Dimitriu, Emilian Cristea, 1964
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, 2000

Acces şi retragere

GPS: N 45° 23' 53.2" E 25° 30' 20.6"    
Rută acces: Urmăm din Buşteni Drumul Urlătorilor; acesta conduce după o oră în punctul „La Vinclu”. De aci, după o serie de serpentine, drumul se continuă orizontal, iar după cca. 10 min de la Vinclu ajunge în V. Comorilor. Părăsind Drumul Urlătorilor, urmăm la dreapta tavelgul Văii Comorilor, escaladând direct sau ocolind obstacolele de pe parcurs.

Curând, valea confluează cu firul Comorlle Brânei, care coboară din stânga cum urcăm). Traseul nostru urmează în continuare firul din dreapta, denumit Valea Comorile Clăli, pe al cărui parcurs escaladăm la mici intervate trei săritori. Curând ajungem la confluenţa cu un mic vâlcel, care coboară din dreapta (cum urcăm) a cărui obârşie o distingem la o distanţă de cca. 80 m mai sus.

Părasind firul principal, urmăm acest vâlcel în sus, pe o distanţă de cca. 60 m, până în dreptul unui găvan (situat în stânga) din care un mic izvor îşi resfiră apele peste lespezile peretelui. De aci, spre dreapta, urcăm uşor pe hătaşul Brâului de Sus, având în stânga peretele spintecat vertical de Hornul Mare de la Izvor. Identificăm linia traseului 23 August chiar la inflexiunea peretelui, într-un diedru-fisură cu multa iarbă.
Durată acces: 2 - 3 ore
Rută retragere: Mergem pe Brâul lui Răducu până în Jepii Mari sau Jepii Mici (stânga sau dreapta, cum preferaţi) şi coborâm pe marcajul turistic până în Buşteni.
Durată retragere: 2 ore

Topo

Topo

23 August
23 August

Poze


23 August

Descoperă detalii despre acest traseu de la cei care l-­au parcurs


23 August

Vezi video-uri cu traseul realizate de cei care l-­au parcurs


Hartă



GPS: N 45° 23' 53.2" E 25° 30' 20.6"    
Rută acces: Urmăm din Buşteni Drumul Urlătorilor; acesta conduce după o oră în punctul „La Vinclu”. De aci, după o serie de serpentine, drumul se continuă orizontal, iar după cca. 10 min de la Vinclu ajunge în V. Comorilor. Părăsind Drumul Urlătorilor, urmăm la dreapta tavelgul Văii Comorilor, escaladând direct sau ocolind obstacolele de pe parcurs.

Curând, valea confluează cu firul Comorlle Brânei, care coboară din stânga cum urcăm). Traseul nostru urmează în continuare firul din dreapta, denumit Valea Comorile Clăli, pe al cărui parcurs escaladăm la mici intervate trei săritori. Curând ajungem la confluenţa cu un mic vâlcel, care coboară din dreapta (cum urcăm) a cărui obârşie o distingem la o distanţă de cca. 80 m mai sus.

Părasind firul principal, urmăm acest vâlcel în sus, pe o distanţă de cca. 60 m, până în dreptul unui găvan (situat în stânga) din care un mic izvor îşi resfiră apele peste lespezile peretelui. De aci, spre dreapta, urcăm uşor pe hătaşul Brâului de Sus, având în stânga peretele spintecat vertical de Hornul Mare de la Izvor. Identificăm linia traseului 23 August chiar la inflexiunea peretelui, într-un diedru-fisură cu multa iarbă.
Rută retragere: Mergem pe Brâul lui Răducu până în Jepii Mari sau Jepii Mici (stânga sau dreapta, cum preferaţi) şi coborâm pe marcajul turistic până în Buşteni.

Echipament


23 August

Comentarii