Astăzi se împlinesc 73 ani de la deschiderea traseului Creasta Vulturilor (Uriaşului) (Peretele Policandrului (Vulturilor)).  Astăzi se împlinesc 62 ani de la deschiderea traseului Traseul Izvorului (Peretele Padinei Închise).  Astăzi se împlinesc 61 ani de la deschiderea traseului Traseul Floarea de Colţ (Turnul Mare al Dianei).  

Traseul Speranţei 6B
5,00/5 (1 vot)




3065 vizualizări


  • Descriere
  • Poze (2)
  • Jurnale/Parcurgeri (16)
  • Video (1)
  • Hartă
  • Comentarii (0)
adăugat de Ad Min la data de 29.09.2014
editat de Ad Rian la data de 20.06.2019

Caracteristici generale


Grad clasic: 6B
Grad impus: 7-
Grad artificial: A1
Grad rotpunkt: 9-
Tip: Alpinism

 Sursă: Titus Gonțea 
Cazare: Refugiul Coştila
Orientare: S
Lungime: 14 LC
Altitudine: 1900 m
Înălţime: 400 m
Durată parcurgere: 10 - 12 ore
Stâncă:
Calitate asigurări:
Nr asigurări:
Privelişte:
Frecventat:

Sumar

Traseu medaliatPitoaneAncore chimiceSpituriAsigurări mobileTavanIarbăRecomandatFantasticPitoane şi ciocan

Premieră şi reparații

Premieră: Mircea Opriş, Nicolae Jitaru
Dată: 1967
Reparat: Mihai Sima, Titus Gonţea
Dată: 25.05.2002
Premieră rotpunkt: Dan Borcea
Dată: 07.1991
Premieră iarnă: Emil Coliban, Taina Duţescu-Coliban
Dată: 10-13.01.1970


Descriere traseu

Lungimea 1: De la Bolovanul din Circul 1 se parcurg câţiva metri cu pământ şi stancă friabilă până la o fisură care începe să se desfăşoare uşor spre stânga. Atenţie, deşi este uşor, prima asigurare este cam sus (17 m). Regruparea este comodă pe o mică platformă de stâncă, la baza unei fisuri bine conturate. Toate regrupările din acest traseu au minimum o ancoră chimică sau un spit!

Lungimea 2: Începe drept în sus, prinzând fisura amintită. Are o mică "burtică" puţin mai sus de regrupare. Lungimea este verticală, fisura merge frumos la bavareză şi este puţin friabilă. La sfârşitul fisurii începe un traverseu la dreapta pe un prag de gresie. Dacă se traversează cu picoarele pe prag, asigurările sunt cam incomode, la nivelul picioarelor. Există și opțiunea cu mâinile pe prag și picioarele pe prize fine. Regruparea se face pe un mic prăguleţ de stâncă.

Lungimea 3: Deasupra regrupării, cam pe toată zona se află un tavan. Din regrupare se pleacă către stânga pe o fisură oblică care conduce la tavan. Urmează o porţiune incomodă pe sub tavan către stânga, pe un fel de poliţă de gresie. În extremitatea stângă tavanul formează un diedru. Aici se traversează tot în stânga, şi după încă 4 m se regrupează comod. Lungimea este spectaculoasă şi scurtă.

Lungimea 4: Din regrupare se traversează în stânga o muchiuţă şi apoi în sus pe o fisură care are o mică burtică. Se face puţin dreapta ca să se intre sub o arcadă mică. Se trece arcada apoi se traversează stânga 4-5 m. O ultimă față verticală conduce în traversare către stânga care dă în "Triunghiul de iarbă" unde se regrupează comod. Atenție, ultima parte (10-12 m) nu mai are nici o asigurare.

Lungimea 5: Se urcă diedrul vertical de deasupra "Triunghiului de iarbă", cu atenție, prima asigurare fiind destul de sus (o ancoră chimică, cam la 5m de pământ) apoi ușor dreapta până în regrupare, peste o față cu muște. Vom vedea pe partea stângă o linie de pitoane pe un diedru, însă noi ținem dreapta.

Lungimea 6: Se pleacă spre dreapta, apoi sus, către o mică grotă, se continuă dreapta, până la o fisură cu iarbă pe care se urcă, iar la capătul ei din nou ascendent dreapta până în regrupare pe un mic prag. Atenție, pe primul prag se observă  o regrupare pe 2 pitoane legate cu o cordelină, însă regruparea corectă este un pic mai la dreapta sus cam la 5 m. 

Lungimea 7: Din regrupare se coboară către dreapta cam 6 m până la o muchie, loc în care se trece pe faţa de dincolo de muchie, apoi se prinde o arcadă orientată tot către dreapta. Această arcadă conduce către regruparea de sub Amvon, care este pe un prag de gresie. Regrupare comodă.

Lungimea 8: Este lungimea care trece "Amvonul". Se pleacă în sus uşor dreapta până la tavan, apoi pe sub tavan pe o poliţă de gresie. Traversarea continuă trecând peste o muchie mică de gresie. La sfârşitul traverseului tavanul formează un diedru pe care se urcă. În acest pasaj atârnă o cordelină care facilitează trecerea. După diedru se face stânga şi se prinde o fisură dificilă, uşor surplombantă care după câţiva metri conduce la regrupare. Regruparea este într-un mic diedru de stâncă şi este comodă.

Lungimea 9: Se pleacă spre dreapta trecând chiar deasupra regrupării peste o muchie, apoi se prinde o arcadă orientată tot către dreapta. Se trece o mică surplombă, pe care unii o trec prin dreapta, alţii prin stânga (varianta mai uşoară), apoi o nouă fisură ne conduce în regruparea aeriană pe gresii.

Lungimea 10: Se pleacă către stânga (3 m), apoi se urcă o faţă verticală prevăzută cu o ancoră chimică. În dreapta se prinde o fisură, care de jos NU se vede, cu prize bune. După ce se termină fisura se face traversare pe faţă în stânga până pe o mică brâniţă, care conduce la baza unei arcade orientate către dreapta. Se merge pe sub arcadă, iar când se termină se trece deasupra pe fisură, şi apoi uşor stânga până în regrupare pe iarbă.

Lungimea 11: Este cea mai uşoară lungime a traseului, se pleacă către stânga mult, peste o mică fisură la început, apoi pe iarbă, până se prinde "Brâna Speranţei" pe care se merge în dreapta până la regrupare.

Lungimea 12: Se pleacă în sus pe o faţă friabilă, se face dreapta până sub o arcadă mare, pe sub care traseul continuă până la sfârşitul arcadei unde se transformă în fisură verticală. Traseul o ia în sus, cu o uşoară burtică finală. Regrupare comodă.

Lungimea 13: Se pleacă în sus pe o fisură verticală, urmată de o fisură căzută, largă și fără asigurări, până sub o arcadă mare, apoi puţin pe sub arcadă. Apoi se traversează stânga pe o faţă uşor înclinată (cam 7 m) până se prinde o fisură înierbată care duce la regruparea situată la baza hornului final.

Lungimea 14: Este lungimea finală, un horn vertical foarte uşor, care iese într-o pâlnie de iarbă în Creasta Văii Albe.

Cea mai dificilă secţiune a traseului este cea mediană, respectiv lungimile 8, 9, 10, fiind şi cele mai verticale.
Surse informaţii
Bucegi Turism Alpinism, Ediția a 2-a, rev. și adăugită - Emilian Cristea, Nicolae Dimitriu, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1964; 
fralpinism - http://www.fralpinism.ro/?cat=142
- Titus Gonţea - http://titusgontea.blogspot.ro/2009/12/alpinism-ultimatum.html
- Fisura Speranței iarna, Sport și Tehnică, 1970
- Facebook Silvia Murgescu - https://www.facebook.com/silvia.murgescu/posts/2369950576371811

Acces şi retragere

GPS: N 45° 25' 51.7" E 25° 30' 03.7"    
Rută acces: De la Refugiul Coştila se merge pe poteca de Brâna Aeriană. Se trec 2 vâlcele, se ţine o crestuliţă până se ajunge La Pândă. Dacă dăm de un lanţ am ajuns prea sus, trebuie să coborâm 20 m. De La Pândă se face stânga pe o potecuţă îngustă și expusă ce ne conduce în Circurile Văii Albe. Se continuă în sus spre Circul 1, până la bolovanul mare de sub perete.
Rută retragere: Se iese în Creasta Văii Albe şi se coboară pe creastă către Brâna Aeriană. Pe parcurs găsim mai multe ancore mecanice roșii pe care le putem folosi pentru rapel în caz de oboseală sau vreme nefavorabilă. Se traversează Brâna Aeriană (care are pe tot parcursul ei cablu metalic). Se coboară apoi într-un vâlcel, pe care se continuă până la finalul lui, se face stânga, se intră în alt vâlcel pe care se coboară cu ajutorul unor lanţuri. După ce se termină lanţurile se mai coboară 50 m, apoi se ţine potecuţa de pe crestuliţa din dreapta (cum se coboară). se traversează dreapta pe o brână (pe deasupra Peretelui Vâlcelului Stâncos), se coboară un fel de vâlcel cu lanţ şi se ajunge de unde s-a plecat, în locul La Pândă. De acolo în 20 de minute se ajunge înapoi la Refugiu.

Topo

Topo

Sursă: Titus Gonțea, Silvia Murgescu

Poze


Sursă: Titus Gonțea

Descoperă detalii despre acest traseu de la cei care l-­au parcurs


Jurnale



Sursă: Titus Gonțea

Useri care au parcurs traseul


Vasile Dumitrică - 17.07.2019, Vara
Constantinescu Anita - 13.10.2018
Chereches Cristian - 27.09.2018, Vara
Bercean Ioan - 27.09.2018, Vara
Constantinescu Anita - 22.09.2018
Constantinescu Anita - 08.09.2018
Vasile Dumitrică - 01.07.2016, Vara
Eugen Popescu - 01.08.1980, Vara

Useri care doresc să parcurgă traseul


Iulia Darie
Constantinescu Anita
Stefan
Chereches Cristian

Vezi video-uri cu traseul realizate de cei care l-­au parcurs


Film - Silvia Murgescu - 18.08.2012

Hartă



GPS: N 45° 25' 51.7" E 25° 30' 03.7"    
Rută acces: De la Refugiul Coştila se merge pe poteca de Brâna Aeriană. Se trec 2 vâlcele, se ţine o crestuliţă până se ajunge La Pândă. Dacă dăm de un lanţ am ajuns prea sus, trebuie să coborâm 20 m. De La Pândă se face stânga pe o potecuţă îngustă și expusă ce ne conduce în Circurile Văii Albe. Se continuă în sus spre Circul 1, până la bolovanul mare de sub perete.
Rută retragere: Se iese în Creasta Văii Albe şi se coboară pe creastă către Brâna Aeriană. Pe parcurs găsim mai multe ancore mecanice roșii pe care le putem folosi pentru rapel în caz de oboseală sau vreme nefavorabilă. Se traversează Brâna Aeriană (care are pe tot parcursul ei cablu metalic). Se coboară apoi într-un vâlcel, pe care se continuă până la finalul lui, se face stânga, se intră în alt vâlcel pe care se coboară cu ajutorul unor lanţuri. După ce se termină lanţurile se mai coboară 50 m, apoi se ţine potecuţa de pe crestuliţa din dreapta (cum se coboară). se traversează dreapta pe o brână (pe deasupra Peretelui Vâlcelului Stâncos), se coboară un fel de vâlcel cu lanţ şi se ajunge de unde s-a plecat, în locul La Pândă. De acolo în 20 de minute se ajunge înapoi la Refugiu.

Echipament


Sursă: Titus Gonțea

Comentarii