GPS: N 4,54310419720042E+16°0.0' E 2,5501037214653E+16°0.0'   |
Rută acces: De la Refugiul Coștila, se traversează Valea Coștilei, apoi se ține poteca ce merge pe sub Țancul Mic. Nu trecem de țanc, începem să urcăm pe stânga lui, trecem de toate traseele, și apoi facem stânga ușor în vâlcelul pietros care coboară dinspre Peretele Vulturilor. Continuăm urcarea pe vâlcel până într-un mic amfiteatru. Vâlcelul se continuă dreapta, evident, între Peretele Vulturilor și Țancul Mic, dar poteca noastră urcă stânga, spre jenepeni. Traversăm umărul cu jnepeni, poteca coboară 20-30 metri, de unde începem o urcare pieptișă și expusă peste brâne și praguri de iarbă, printre copaci, până ce ajungem la baza Peretelui Vulturilor, undeva în zona intrării în traseul Innominata. Brâna care traversează baza peretelui se numește Brâna Policandrului.
De aici începe majoritatea traseelor din Peretele Policandrului (mai puțin traseele Hornul Vulturilor, unde intrăm prin Brâna Aeriană, Piticot, a cărui intrare o facem prin poteca de Brâna Aeriană-Brâna Suspendată, Surplombelor, unde intrăm prin poteca de Brâna Aeriană-Brâna Interzisă şi Creasta Vulturilor, în care intrăm de pe Vâlcelul Uriaşilor (Pietros)). |
Rută retragere: Există două posibilități evidente de coborâre: continuare pe Creasta Vulturilor până în Brâna Aeriană sau coborâre prin dreapta peretelui (cum urcăm spre el), pe Hornul Uriașilor/Negru.
- Pentru traseele Surplombelor şi Fisura Mult Dorită, cea mai simplă retragere este să continuăm în sus pe creastă încă 20 de metri şi ieşim în poteca de Brâna Aeriană.
- Pentru restul traseelor, cel mai la îndemână este să coborâm pe Vâlcelul Uriaşilor, pe picioare, necesitând mai multe rapeluri. Un rapel de 40m prin Hornul Uriaşilor/Negru (ce are şi staţie de rapel intermediară pentru coborârea cu o singură coardă) şi încă 1-2 rapeluri scurte pe săritori sau chiar la ieșirea din traseu spre a ajunge în Horn. Hornul Uriaşilor, precum şi celelalte săritori de jos, se pot evita prin retragerea pe Muchia cu Jnepeni (muchia din stânga cum coborâm, dar e bine să coborâm prima dată cu cineva care ştie zona).
După ultima săritoare ne uităm pe partea stângă după un ţanc (Ţănculeţul), vom face stânga pe poteca, trecând pe la baza lui, şi a singurului traseu deschis în el. Apoi avem de ales, continuăm stânga pe picioare pe la baza lui, pe teren friabil şi pământos, fie, dacă avem 2 corzi, facem dreapta în dreptul grotei, şi dăm un rapel lung de la o zadă cu multe cordeline.
Ajunem astfel la capătul Ţancului Mic, de unde am plecat. În 5 min suntem la Refugiu.
|
|