Flavius George Pancescu

15 septembrie 2020 ora 09:54 AM

La invitaţia vechiului meu prieten Mardare, vineri 11.9., am parcurs în echipă cu Stamate acest traseu. Chiar şi la două zile după, încă mă mai surprindeam visând la ceea ce am trăit în acest traseu.
Ceea ce îl face deosebit este linia, tipul variat al prizelor şi calitatea stâncii (solidă). Parcă este din alt perete, cu feţe căzute tehnice la intrare, cu secţiunea de mijloc, care are lungimile cele mai tari şi constant surplombantă. Iar lungimea de 8a/+ de aici este o delicatesă. Ajungi în regrupare şi ai mai vrea un bis!
Iar ultima lungime, cum m-a tot avertizat pe întreg parcursul zilei Marius, are un pas-surpriză, ca o palmă peste ceafă. 
În privinţa naturii traseului, aş nuanţa: nu este un traseu de escaladă, amenajat ca la o faleză. Sunt mişcări serioase în multe pasaje, între asigurări. Însă poate fi parcurs fără a te gândi la nimic altceva decât la căţărarea pură (de dificultate!) sau cum îi spune însăşi denumirea - la bucuria mişcării.

Te rugam lasa un comentariu