Născut la 10 mai 1933 în comuna Draşov, judeţul Sibiu, azi Alba, a venit în Bucureşti în 1945. Mai tîrziu s-a angajat lucrător la Atelierele “Griviţa Roşie". A mers întîia oară pe munte într-o excursie colectivă organizată de asociaţia Locomotiva, prin 1950, pe Valea Gălbenelelor (Bucegi), sub conducerea vechiului alpinist Virgil Georgescu. Tînărul de 17 ani s-a entuziasmat şi a continuat să meargă de fiecare dată cînd se organiza vreo excursie. Aşa a parcurs văile din masivul Bucegi. În toamna anului 1951 a început căţărătura, primul traseu urcat fiind Creasta Coştila-Gălbenele, în compania lui Walter Kargel. În vara anului 1952 a participat, ca elev, la şcoala de alpinism de la Peştera Ialomiţei, seria a doua, avînd ca instructor pe Mircea Crăciunescu, iar în aprilie 1953 a urmat cursurile scolii de alpinism de iarnă la lacul Bîlea din Munţii Făgăraşului, avîndu-l ca instructor pe Aurel Irimia. În 1953, făcîndu-şi serviciul militar, s-a legitimat la secţia de alpinism a clubului sportiv Dinamo Braşov, unde a activat pînă în 1961. Aici, pe lîngă o rodnică activitate, a fost antrenor în anii 1955-1956, fiind, în acelasi timp, remarcat ca un element de valoare, un căţărător de înaltă clasă. Din 1961 pînă în 1965 s-a legitimat la clubul Voinţa, iar din 1965 la clubul Steaua, respectiv A.S.A. Braşov, pînă în 1968, cînd a părăsit sistemul competiţional. Tudor Hurbean a participat la primul campionat de căţărătură din 1953, cu asociaţia Locomotiva, echipa clasîndu-se pe locul 5. Succesele şi performanţele cele mai frumoase le-a realizat în cadrul clubului Dinamo Braşov. A cîştigat campionatul de căţărătură din 1954, „fiind cel mai bun cap de coardă". La campionatul republican individual din 1955, de pe Rarău, pe primul loc a ieşit Tudor Hurbean. A participat în iarna 1955 la parcurgerea crestei masivului Făgăraşului, de la Porceşti la Plaiul Foii, cu echipa Dinamo (Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru, Dumitru Enoiu). În anul 1954 a făcut parte din lotul reprezentativ al României în întîlnirea amicală cu alpiniştii cehoslovaci, iar în 1955 a mers în R. S. Cehoslovacia şi în 1959 în Bulgaria.

Tudor Hurbean a înscris în „inventarul" traseelor alpine din România cîteva, urcate în premieră, dintr-un singur efort, fie în cap de coardă, fie cap schimbat. Pentru frumoasele realizări aduse alpinismului românesc, comportării sportive, corectitudinii şi calităţilor excepţionale, a fost declarat, în 1964, maestru al sportului la alpinism. Tudor Hurbean a activat şi ca instructor, arbitru sau monitor la şcolile de alpinism.

* * *

La etapa finală a campionatului republican de căţărătură competiţională desfăşurat între 28-30 iulie 1967 în Cheile Bicazului, în clasamentul general, echipa A.S.A. Braşov II (Tudor Hurbean şi Pompiliu Pascu) a ocupat locul 6.

Surse informaţii