Născut în Bucureşti la 25 noiembrie 1943, a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu. În anii liceului a practicat tenisul şi rugbiul. A mers la munte pe cînd era copil, însoţit de bunicul său, care-şi petrecea verile la Sinaia sau la Cheia. Astfel, a urcat la Vîrful cu Dor şi pe platoul Bucegilor, ori pe potecile muntelui Ciucaş. În 1962 s-a înscris la Institutul de Construcţii şi a optat pentru secţia de alpinism a Clubului Ştiinţa, unde a avut conducător pe Alexandru Filip, iar instructori pe Gheorghe Peteu, Igor Popovici, Petre Suciu, Bebe Condor. Ca începător, a parcurs văile din masivul Bucegi, atît vara cît şi iarna, reuşind în felul acesta o cunoaştere a masivului şi un antrenament temeinic. A participat la Alpiniadele organizate de forurile conducătoare şi mai tîrziu la Campionatele republicane de alpinism.

Pe parcursul anilor, Mircea Săndulescu a realizat şi o serie de premiere alpine, atît vara cît şi iarna.
Premiere de iarnă, în Bucegi:
1966 — traseul Lespezile (Nicolae Tătulescu, Mircea Săndulescu);
30 decembrie 1973 — varianta Fisurii Albastre (Petre Santo, Mircea Săndulescu).

Ascensiuni peste hotare, Polonia:
1971 — 3 septembrie, traseul Uznansky, din peretele sudic Zabi-Mnich, grad V şi traseul Uchmansky, în Kopanad-Vrotami, grad V (Mircea Săndulescu, Nicolae Tătulescu);
4 septembrie — traseul Uztupsky, din peretele vestic Zabi-Mnich, grad V (Mircea Săndulescu, Kostek (alpinist polonez), cap schimbat);
5 septembrie — traseul Orlovsky, din peretele nord-vestic Mnich, grad V (Mircea Săndulescu, Kostek, cap schimbat).
Caucaz:
1979 — Elbrus, Pic Vuleia, Pic Sciurovski (Mircea Săndulescu, Liliana Becea, Teodor Tomov, Victor Sofronie, George Ionescu).

Mircea Săndulescu a avut şi o activitate organizatorică în cadrul subcomisiei de alpinism a municipiului Bucureşti, ocupîndu-se cu propaganda şi participînd la întocmirea Buletinului informativ editat de această comisie.

Surse informaţii