Astăzi se împlinesc 37 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Emilian Cristea.

Ionel Coman




3256 vizualizări


  • Profil
  • Timeline
  • Poze (3)

Profil Ionel Coman


   Născut: 06.12.1920, Brăila
Decedat: 02.04.2008, Brașov

Născut la 6 decembrie 1920 în oraşul Brăila, a locuit în Bucureşti în perioada 1927—1945, după aceea s-a stabilit definitiv în oraşul Braşov, „mai aproape de munte". La 16 ani a urcat pe muntele Postăvarul. La 19 ani, avînd că „îndrumător" Buletinul Clubului Alpin Român, a făcut primul rapel pe zidul casei, după o fotografie din buletin, apoi a suit, „folosind un capăt de sfoară şi două cîrlige", mergînd singur, Ţancul Uriaşului din Valea Seacă a Caraimanului, Vîrful şi Creasta Picătura, Colţul Gălbenelelor, Hornul Ascuns şi altele. Atunci s-a asigurat în primele pitoane. În 1939 a urmat şcoala de tehnică modernă de căţărătură la refugiul Coştila, organizată de Clubul Alpin Român. În 1940 a realizat primele premiere, iar de atunci încoace, încă vreo treizeci. În iarna anului 1940-1941 are un accident grav la coborârea din Vârful Picăturii, suferind o fractură deschisă la gleznă, iar coechipierul său rupându-şi mâna. Târându-se toată noaptea acesta ajunge în firul Văii Seci a Caraimanului, de unde este salvat. Câţiva ani mai târziu îşi pierde fratele mai mic, Dorel, în aceeaşi zonă, la retragerea de pe Vârful Picăturii (la rapelurile spre Seaca Caraimanului). Pe lîngă „leagănul căţărăturii româneşti", abruptul Coştilei, pe care-l cunoaşte foarte bine, a mai îndrăgit şi alte zone: Valea Mălăeşti, pereţii din Guţanul, Padina lui Călineţ, Ciucaşul. În paralel cu practicarea alpinismului, Ion Coman s-a ocupat de cercetarea unor peşteri, a făcut vînătoare subacvatică, a schiat. A fost însoţit pretutindeni de soţia lui, Anca, tovarăş în traversările de iarnă, pe schiuri, a masivelor Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului, Munţii Făgăraşului, Munţii Rodnei etc. Tot împreună s-au căţărat în coardă la premiera Hornului Adînc, în Muchia Roşie. Ea l-a însoţit în Turcia, urcînd pe Erciyes (pînă la 3 700 metri).

Dincolo de multitudinea premierelor efectuate, Ion Coman s-a manifestat ca un mare şi statornic propagandist al ideii şi al practicii alpinismului. Încă din 1946, îndată ce s-a stabilit la Braşov, a început propaganda prin conferinţe, a organizat o şcoală de alpinism la Cabana Ascunsă şi una pe stîncile din curtea liceului de muzică din Braşov, a condus numeroase ascensiuni colective, iar în 1968-1975 s-a ocupat de Cercul de turism al şcolii generale nr. 15 din localitate. A fost membru în comitetul F.R.T.A. şi al Comisiei de alpinism a judeţului Braşov, arbitru şi conducător al alpiniadelor de iarnă în Retezat. A scris cărţi prin intermediul cărora şi-a exprimat dragostea pentru munte, invitând, totodată, şi pe cititori să-l urmeze exemplu: Am îndrăgit munţii - 1963; Alpinism, odinioară şi azi - 1969; Excursie pe acoperişul lumii - 1974; Spre înălţimile înzăpezite ale Orientului - 1975; Aventura H '75 - 1977. Această ultimă carte a fost retipărită în 1980 în limba maghiară, sub titlul Hindukuş 75 expedicio. În afara acestor cărţi, el este autorul unui manual de alpinism, intitulat chiar: Mic manual de alpinism (1950).

Dintre ascensiunile peste hotare ale lui Ion Coman menţionăm: 

în 1969, la 49 de ani, că reprezentant al R.S.R. la o expediţie sovietică jubiliară în Pamir, cu Mircea Mihăilescu - secretarul general al F.R.T.A. - a urcat Vîrful Lenin (7 134 metri);
        1970 - a organizat prima expediţie braşoveană, cu scop alpin şi cultural, străbătînd un mare circuit în Turcia, unde a suit vîrful cel mai înalt din centrul Anatoliei (împreună cu Valentin Garner), şi anume Erciyes (3 910 metri) cu peretele său de gheaţă;
        1972 - a străbătut, cu două maşini Dacia 1100, un alt mare circuit în Turcia şi Iran, a trecut peste Munţii Alborz, la Marea Caspică, peste Munţii Bathiariei la Golful Persic, a urcat (cu Anton Demeter) cel mai înalt vîrf din Iran, Demavand (5 671 metri);
în 1975 a organizat altă expediţie braşoveană pînă în nordul Afganistanului. Acolo a escaladat Kohe Bandaka (6 843 metri) (Ion Coman, Valentin Garner, Z. Kovacs şi Anton Demeter). După fiecare expediţie a ţinut conferinţe cu proiecţii de diapozitive în diverse oraşe din ţară.
A mers pe munţi şi în Triglav, Pirin, Tatra şi a efectuat trasee de căţărătură ca: peretele nordic din Malioviţa-Bulgaria, Zabikon şi Bostrendi-Tatra cehă, Stanislavka Droga din Mnich - Tatra poloneză etc. Pentru meritele lui în propagarea alpinismului şi pentru cele înfăptuite i s-a acordat în februarie 1982 titlul de maestru al sportului la alpinism.

* * *                                                  

Articole publicate:

Ion Coman - Umarul Galbenelelor, Buletinul CAR, Anul VIII, Noiembrie 1940, nr. 2-3-4, pag. 59-62,

Ion Coman, Oscar Schobesch - Fisura Centrala din Peretele Vaii Albe, ,Buletinul CAR, Anul VIII, Noiembrie 1940, nr. 2-3-4 pag. 62-64

* * *

Alte contribuţii/viziuni cu privire la biografia lui Ionel Coman:

Dinu Mititeanu: http://dinumititeanu.ro/Ionel-Coman



Surse informaţii
Pe crestele Carpaţilor - Niculae Baticu, Radu Țițeica, 1984
Creasta Prieteniei (premiera) - Album foto film "25 de ani de cataratura in Carpati (1950-1975)" Roland Welkens  


Premiere

Nr.    Traseu    Grad    Lungime    Frumusețe    Tip    Perete    
1.Fisurile Centrale Descriere Topo Poză4A, 67 LC0     Traseu clasicPeretele Văii Albe
2.Creasta Vulturilor (Uriaşului) Descriere Topo Poză Coordonate3B, 7 (6, A0)3 LC3     Traseu clasicPeretele Policandrului (Vulturilor)
3.Traseul Coman (Muchia Nord-Estică din Umărul Gălbenelelor) Fantastic Descriere Topo Poză Cu video Coordonate2B, 6/6+ (4, A0)6 LC5     Traseu clasicUmărul Gălbenelelor
4.Creasta Estică Descriere Poză2B0     Traseu clasicColţul Gălbenelelor
5.Extrema Stângă (Traseul Direct din Turnul Mălăieşti) Descriere Topo Poză5B10 LC0     Traseu clasicTurnul Mălăieşti
6.Tavanele Descriere Topo Poză5B10 LC0     Traseu clasicTurnul Mălăieşti
7.Traseul Oblic Descriere Poză4B8 LC0     Traseu clasicTurnul Mălăieşti
8.Traseul Încurcat4B0     Traseu clasicTrasee de perete izolate
9.Dintele Babei4A0     Traseu clasicTrasee de perete izolate
10.Peretele Turnului Straja Mare4B0     Traseu clasicTrasee de perete izolate
11.Surplomba Neagră4B0     Traseu clasicTrasee de perete izolate
12.Fisura din Găvan3B0     Traseu clasicTrasee de perete izolate
13.Turnul Goliat (Moşul cu Oile) Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză4B, 6+ (5+, A1)5 LC4     Traseu clasicTurnul Goliat
14.Muchia Coloanelor din Orga MareAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză Cu video Cu comentarii4A, 6+ (A0)5 LC0     Traseu clasicPeretele Orga Mare
15.Traseul MedardusAcces PNPC Descriere3B6 LC0     Traseu clasicTurnul Mic al Dianei
16.Muchia ÎnsorităAcces PNPC Poză4B4 LC0     Traseu clasicPeretele Mare din Padina Popii
17.Hornul din Brâul RăchiteiAcces PNPC Descriere Topo Poză Cu comentarii3B, 65 LC0     Traseu clasicPeretele Răchitei
18.Hornul Adânc - firul principalAcces PNPC Descriere Topo Poză Cu comentarii4A0     Traseu clasicPadina lui Călineţ
19.Hornul Adânc - firul secundarAcces PNPC Topo Poză Cu comentarii2A0     Traseu alpinPadina lui Călineţ
20.Creasta PrietenieiAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză Cu video5A, (6, A0)6 LC0     Traseu clasicPadina lui Călineţ
21.Creasta Coarnele CapreiAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Cu video4A, 7- (6-, A0)6 LC4     Traseu clasicPadina lui Călineţ
22.Creasta FrumoasăAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză Cu comentarii3A7 LC0     Traseu clasicPadina lui Călineţ
23.Creasta PiticuluiAcces PNPC Descriere Topo Poză4A, 6+/7-2 LC0     Traseu clasicPadina lui Călineţ
24.Traseul 1 - esticAcces PNPC Descriere Poză2A1 LC0     Traseu clasicDegetul lui Călineţ
25.Colţul Dărâmat din Vâlcelul Superior al ŞpirleiAcces PNPC Descriere Topo Poză4B, 7 (5/5+, A0)7 LC4     Traseu clasicVâlcelul Superior al Şpirlei
26.Traseul CentralAcces PNPC Descriere3A11 LC0     Traseu clasicPeretele Central al Marelui Grohotiş
27.Extrema stângă a Peretelui Marelui GrohotișAcces PNPC Descriere2B8 LC0     Traseu clasicPeretele Central al Marelui Grohotiş
28.Muchia lui IvanAcces PNPC Descriere Poză3B, 65 LC0     Traseu clasicValea lui Ivan
29.Muchia Setii4A5 LC0     Traseu clasicPeretele Corbilor
30.Traseul Clasic (Traseul Ciobanilor)3A, 5- (3+, A0)4 LC5     Traseu clasicPietrele Doamnei - Piatra Mare
31.Traseul Frontal prin Horn4A0     Traseu clasicColţul Bălăceni
32.Peretele de la Ceardacul StanciuluiAcces PNPC Descriere2A5 LC0     Traseu clasicPeretele Superior de la Ceardac

Premiere de iarnă

Nr.    Traseu    Grad    Lungime    Frumusețe    Tip    Perete    
1.Traseul Coman (Muchia Nord-Estică din Umărul Gălbenelelor) Fantastic Descriere Topo Poză Cu video Coordonate2B, 6/6+ (4, A0)6 LC5     Traseu clasicUmărul Gălbenelelor

Prime repetări

Nr.    Traseu    Grad    Lungime    Frumusețe    Tip    Perete    
1.Fisura Pintenului Văii Albe Descriere Topo5A, (5, A1)8 LC0     Traseu clasicPeretele Văii Albe
2.Trei Surplombe Traseu medaliat Descriere Topo Cu video5A, 7+ (6+, A0)8 LC0     Traseu clasicPeretele Gălbenelelor

Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic

Colţul Dărâmat din Vâlcelul Superior al Şpirlei 4B, 7 (5/5+, A0)

Cîteva sute de metri la nord de Zaplaz, din vălmăşagul zidurilor Pietrei Craiului se desprinde un vîrf izolat. Creştetul său abia depăşeşte jumătatea înălţimii abruptului. O muchie subţire îl leagă de restul stîncăriilor, cu grote şi streşini, fete lucii, hornuri şi rîuri de grohotiş. Neavînd nume, în anul 1957 l-am botezat Colţul Dărîmat, concretizînd astfel impresia încercată în inima acestei regiuni cu totul neumblate.

26.10.1957
Traseu clasic

Tavanele 5B

26.07.1958
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic
Traseu clasic

Poze


alt

Vezi video-uri cu alpinistul




Ultimele trasee deschise de Ionel Coman parcurse

Colţul Dărâmat din Vâlcelul Superior al Şpirlei 4B, 7 (5/5+, A0)

Cîteva sute de metri la nord de Zaplaz, din vălmăşagul zidurilor Pietrei Craiului se desprinde un vîrf izolat. Creştetul său abia depăşeşte jumătatea înălţimii abruptului. O muchie subţire îl leagă de restul stîncăriilor, cu grote şi streşini, fete lucii, hornuri şi rîuri de grohotiş. Neavînd nume, în anul 1957 l-am botezat Colţul Dărîmat, concretizînd astfel impresia încercată în inima acestei regiuni cu totul neumblate.
    AndreiAdi MinBoghi Bear - 12.10.2019