Ionel Coman




1931 vizualizări


  • Profil
  • Timeline
  • Poze (3)

Profile Ionel Coman


   Născut: 06.12.1920, Brăila
Decedat: 02.04.2008

Născut la 6 decembrie 1920 în oraşul Brăila, a locuit în Bucureşti în perioada 1927—1945, după aceea s-a stabilit definitiv în oraşul Braşov, „mai aproape de munte". La 16 ani a urcat pe muntele Postăvarul. La 19 ani, avînd că „îndrumător" Buletinul Clubului Alpin Român, a făcut primul rapel pe zidul casei, după o fotografie din buletin, apoi a suit, „folosind un capăt de sfoară şi două cîrlige", mergînd singur, Ţancul Uriaşului din Valea Seacă a Caraimanului, Vîrful şi Creasta Picătura, Colţul Gălbenelelor, Hornul Ascuns şi altele. Atunci s-a asigurat în primele pitoane. În 1939 a urmat şcoala de tehnică modernă de căţărătură la refugiul Coştila, organizată de Clubul Alpin Român. În 1940 a realizat primele premiere, iar de atunci încoace, încă vreo treizeci. Pe lîngă „leagănul căţărăturii româneşti", abruptul Coştilei, pe care-l cunoaşte foarte bine, a mai îndrăgit şi alte zone: Valea Mălăeşti, pereţii din Guţanul, Padina lui Călineţ, Ciucaşul. În paralel cu practicarea alpinismului, Ion Coman s-a ocupat de cercetarea unor peşteri, a făcut vînătoare subacvatică, a schiat. A fost însoţit pretutindeni de soţia lui, Anca, tovarăş în traversările de iarnă, pe schiuri, a masivelor Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului, Munţii Făgăraşului, Munţii Rodnei etc. Tot împreună s-au căţărat în coardă la premiera Hornului Adînc, în Muchia Roşie. Ea l-a însoţit în Turcia, urcînd pe Erciyes (pînă la 3 700 metri).

Dincolo de multitudinea premierelor efectuate, Ion Coman s-a manifestat ca un mare şi statornic propagandist al ideii şi al practicii alpinismului. Încă din 1946, îndată ce s-a stabilit la Braşov, a început propaganda prin conferinţe, a organizat o şcoală de alpinism la Cabana Ascunsă şi una pe stîncile din curtea liceului de muzică din Braşov, a condus numeroase ascensiuni colective, iar în 1968-1975 s-a ocupat de Cercul de turism al şcolii generale nr. 15 din localitate. A fost membru în comitetul F.R.T.A. şi al Comisiei de alpinism a judeţului Braşov, arbitru şi conducător al alpiniadelor de iarnă în Retezat. A scris cărţi prin intermediul cărora şi-a exprimat dragostea pentru munte, invitând, totodată, şi pe cititori să-l urmeze exemplu: Am îndrăgit munţii - 1963; Alpinism, odinioară şi azi - 1969; Excursie pe acoperişul lumii - 1974; Spre înălţimile înzăpezite ale Orientului - 1975; Aventura H '75 - 1977.
Această ultimă carte a fost retipărită în 1980 în limba maghiară, sub titlul Hindukuş 75 expedicio. În afara acestor cărţi, el este autorul unui manual de alpinism, intitulat chiar: Mic manual de alpinism (1950).

Dintre ascensiunile peste hotare ale lui Ion Coman menţionăm: în 1969, la 49 de ani, că reprezentant al R.S.R. la o expediţie sovietică jubiliară în Pamir, cu Mircea Mihăilescu - secretarul general al F.R.T.A. - a urcat Vîrful Lenin (7 134 metri);
1970 - a organizat prima expediţie braşoveană, cu scop alpin şi cultural, străbătînd un mare circuit în Turcia, unde a suit vîrful cel mai înalt din centrul Anatoliei (împreună cu Valentin Garner), şi anume Erciyes (3 910 metri) cu peretele său de gheaţă;
1972 - a străbătut, cu două maşini Dacia 1100, un alt mare circuit în Turcia şi Iran, a trecut peste Munţii Alborz, la Marea Caspică, peste Munţii Bathiariei la Golful Persic, a urcat (cu Anton Demeter) cel mai înalt vîrf din Iran, Demavand (5 671 metri);
în 1975 a organizat altă expediţie braşoveană pînă în nordul Afganistanului. Acolo a escaladat Kohe Bandaka (6 843 metri) (Ion Coman, Valentin Garner, Z. Kovacs şi Anton Demeter). După fiecare expediţie a ţinut conferinţe cu proiecţii de diapozitive în diverse oraşe din ţară.
A mers pe munţi şi în Triglav, Pirin, Tatra şi a efectuat trasee de căţărătură ca: peretele nordic din Malioviţa-Bulgaria, Zabikon şi Bostrendi-Tatra cehă, Stanislavka Droga din Mnich - Tatra poloneză etc. Pentru meritele lui în propagarea alpinismului şi pentru cele înfăptuite i s-a acordat în februarie 1982 titlul de maestru al sportului la alpinism.

* * *                                                  

Articole publicate:

Ion Coman - Umarul Galbenelelor, Buletinul CAR, Anul VIII, Noiembrie 1940, nr. 2-3-4, pag. 59-62,

Ion Coman, Oscar Schobesch - Fisura Centrala din Peretele Vaii Albe, ,Buletinul CAR, Anul VIII, Noiembrie 1940, nr. 2-3-4 pag. 62-64

* * *

Alte contribuţii/viziuni cu privire la biografia lui Ionel Coman:

Dinu Mititeanu: http://dinumititeanu.ro/Ionel-Coman



Surse informaţii
Pe crestele Carpaţilor - Niculae Baticu, Radu Țițeica, 1984
Creasta Prieteniei (premiera) - Album foto film "25 de ani de cataratura in Carpati (1950-1975)" Roland Welkens  


Premiere

Nr.    Traseu    Grad    Lungime    Frumusețe    Tip    Perete    
1.Fisurile Centrale Descriere Topo Poză4A7 LC0     AlpinismPeretele Văii Albe
2.Creasta Vulturilor (Uriaşului) Descriere Topo Poză Coordonate3B3 LC3     AlpinismPeretele Policandrului (Vulturilor)
3.Traseul Coman (Muchia Nord-Estică din Umărul Gălbenelelor) Fantastic Descriere Topo Poză Coordonate2B6 LC5     AlpinismUmărul Gălbenelelor
4.Creasta Estică Descriere Poză2B0     AlpinismColţul Gălbenelelor
5.Extrema Stângă (Traseul Direct din Turnul Mălăieşti) Descriere Topo Poză5B10 LC0     AlpinismTurnul Mălăieşti
6.Tavanele Descriere Topo Poză5B10 LC0     AlpinismTurnul Mălăieşti
7.Traseul Oblic Descriere Poză4B8 LC0     AlpinismTurnul Mălăieşti
8.Traseul Încurcat4B0     AlpinismTrasee de perete izolate
9.Dintele Babei4A0     AlpinismTrasee de perete izolate
10.Peretele Turnului Straja Mare4B0     AlpinismTrasee de perete izolate
11.Surplomba Neagră4B0     AlpinismTrasee de perete izolate
12.Fisura din Găvan3B0     AlpinismTrasee de perete izolate
13.Turnul Goliat (Moşul cu Oile) Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză4B5 LC4     AlpinismTurnul Goliat
14.Muchia Coloanelor din Orga MareAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză4A5 LC0     AlpinismPeretele Orga Mare
15.Traseul MedardusAcces PNPC3B6 LC0     AlpinismTurnul Mic al Dianei
16.Muchia ÎnsorităAcces PNPC Poză4B4 LC0     AlpinismPeretele Mare din Padina Popii
17.Hornul din Brâul RăchiteiAcces PNPC Descriere Topo Poză3B5 LC0     AlpinismPeretele Răchitei
18.Hornul Adânc - firul principalAcces PNPC Descriere Topo Poză4A0     AlpinismPadina lui Călineţ
19.Hornul Adânc - firul secundarAcces PNPC Topo Poză2A0     Traseu alpinPadina lui Călineţ
20.Creasta PrietenieiAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză5A6 LC0     AlpinismPadina lui Călineţ
21.Creasta Coarnele CapreiAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo4A6 LC4     AlpinismPadina lui Călineţ
22.Creasta FrumoasăAcces PNPC Traseu medaliat Fantastic Descriere Topo Poză Cu comentarii3A7 LC0     AlpinismPadina lui Călineţ
23.Creasta PiticuluiAcces PNPC Descriere Topo Poză4A2 LC0     AlpinismPadina lui Călineţ
24.Colţul Dărâmat din Vâlcelul Superior al ŞpirleiAcces PNPC Descriere Poză4B8 LC0     AlpinismVâlcelul Superior al Şpirlei
25.Muchia lui IvanAcces PNPC Descriere Poză3B0     AlpinismValea lui Ivan
26.Muchia Setii4A5 LC0     AlpinismPeretele Corbilor
27.Traseul Clasic (Traseul Ciobanilor)3A4 LC5     AlpinismPietrele Doamnei - Piatra Mare
28.Traseul Frontal prin Horn4A0     AlpinismColţul Bălăceni

Alpinism
Alpinism
Alpinism
Alpinism
Alpinism
Alpinism

Colţul Dărâmat din Vâlcelul Superior al Şpirlei 4B

Cîteva sute de metri la nord de Zaplaz, din vălmăşagul zidurilor Pietrei Craiului se desprinde un vîrf izolat. Creştetul său abia depăşeşte jumătatea înălţimii abruptului. O muchie subţire îl leagă de restul stîncăriilor, cu grote şi streşini, fete lucii, hornuri şi rîuri de grohotiş. Neavînd nume, în anul 1957 l-am botezat Colţul Dărîmat, concretizînd astfel impresia încercată în inima acestei regiuni cu totul neumblate.

26.10.1957
Alpinism

Tavanele 5B

26.07.1958
Alpinism
Alpinism

Poze


alt